Decizia vine într-un moment în care agricultura românească este deja afectată de scumpirea inputurilor, secetă și fluctuații de piață. Pentru mulți legumicultori care lucrează pe suprafețe mici, noua taxă poate înclina balanța între profit și pierdere.
Modificarea Codului fiscal transformă aceste structuri agricole în clădiri supuse impozitării locale. Valoarea exactă a impozitului va fi stabilită de fiecare primărie în parte, în funcție de zonă și de caracteristicile construcției. Practic, fermierii care până acum își făceau planurile fără a lua în calcul o astfel de cheltuială se vor trezi cu o obligație nouă, recurentă.
Cei mai expuși sunt micii producători, obișnuiți să reinvestească mare parte din câștigul sezonier în pregătirea următorului ciclu de cultură. Pentru ei, fiecare leu contează. În comunele unde taxele sunt deja ridicate pentru alte tipuri de clădiri, impactul se poate simți imediat în buzunar.
Pe lanțul de consum, efectele pot ajunge rapid la piață. Costurile suplimentare ale producătorilor se pot reflecta în prețul legumelor, mai ales în extrasezon, când solariile sunt esențiale pentru aprovizionare.
Primăriile urmează să anunțe în perioada următoare procedurile concrete: declararea construcțiilor, evaluarea și termenele de plată. Asociațiile de fermieri cer deja discuții cu autoritățile, invocând riscul ca o parte dintre agricultori să renunțe la investiții sau să reducă producția.
Noua lege schimbă regulile jocului într-un sector care, în multe regiuni ale țării, asigură hrana de bază a comunității. Pentru legumicultori, primele luni ale anului viitor vor fi decisive în a înțelege cât îi va costa această transformare legislativă și dacă pot rămâne competitivi în fața importurilor.